Ma intristez

Sunt tristă,

când aud oamenii plângându-se.

 

sunt tristă,

când văd oamenii pierduți în spatiu și timp.

 

mă întristez,

Cand simt tristețea ființelor din jurul meu.

 

mă întristez,

că aveam pretenții de la alții.

însă pretenții către noi înșine ...

refuzăm cu toată puterea.

 

este trist,

să vezi prietenii bazate pe

un schimb prescris in mintea unuia

dintre participanții la prietenie.

 

este și mai trist,

când o persoană este luată prin surprindere de aceste cerințe stupide.

 

mă întristez,

și mă amuz totuși.

crucea ne-o ducem tot singuri.

Degaba ne dorim ca ceilalți să ne fie

sprijin total

în această călătorie.

 

Oricât ar fi ceilalți alături de noi in momente grele,

pe dealul Golgotei,

doar noi suntem apăsați de greutatea Crucii.

doar chipul nostru este acoperit

de cele mai grele și sărate lacrimi.

doar palmele noastre transpira.

 

e trist, da!

E singurătate in suferință.

de ce să ne ascundem după deget?

 

Mama nu va fi acolo pe vecie

să ne țina de mânuță și să ne spună

"hai la mama să te pupe! O să treacă, puisor! hai nu mai plânge."

 

Mama va pleca într-o bună zi. Mama...